miercuri, 8 iulie 2015

Cum sari de la una la alta? (14)



Șpagat. Contradicția în artă nu este decât consecința limitelor limbajului. Deziderat vs. realitate. A se ține lipcă de cineva. Cutia Pandorei a fost deschisă. Întoarcerea refulatului. Îți curge fardul (ochiul). Ironie dulce-sărată. Cele rele să se spele, cele bune să se-adune. Cănuță, om sucit. I-a intrat pe sub piele. Peștele de la cap se-mpute. Dacă și cu parcă. Tare pe poziții. Cu o mână dă și cu alta se scarpină (ia). Sub acoperire, sub acoperiș. Conștiința se dă în leagăn. Valurile Dunării. Perturbație în mesaj. Hapciu. Centrul de greutate se deplasează în timp. Spațiu-timp. Intuiția neverbală care iese din limitele limbajului ne sprijină. Ești în mijlocul fenomenelor. Sunetele muzicale nu vin din spațiu, nu se distanțează (îndepărtează). Acordul instantaneu face să dispară ținerea minte. Întâi găsești, apoi cauți. Porumbel de șervețel. Șomoiog. Acord grav. Nu pot să-mi trag respirația. Sfârșeală. Metafora elimină brumul (brum = perturbație care poate să apară într-un sistem de transmisie audio, manifestându-se ca un zgomot de frecvență joasă, suprapus semnalului util). Plutire. Contratimp = înlocuirea prin pauză a timpului accentuat sau a părții accentuate a acelui timp. Sincopă = mutare de accent de pe timpul tare pe cel slab. Face atingere. Frumusețea e echivocă. Plonjon (joc). Ceea ce se arată nu trebuie spus. Iarba fiarelor. Sărut pe ochi. Braț cotit. Șosea. Cap de mort (umor negru). Perdaf. Giumbușluc. O bubă mai veche. Muzica te poartă pe aripile ei. Te duce unde vrea ea. Te lași purtat în necunoscut, fără scop. Ciuleandra îți ia respirația. Înotătorii buni să nu reziste fluxului. Muzicalitate. Împlinire. Rotunjire. HAR. Contra-timpul nu-i mort. Corpul era prins în năvodul senzațiilor. Somnul rațiunii naște monștri.  Mormoloci. Dacă tăceai, filosof rămâneai. Învârtire în cerc. Norma tinde să treacă drept natură. Plăcerea estetică nu se teme de moarte. Moartea e o poveste. Conștiința nu poate respinge ceea ce este. Do-re-mi. Ce șoapte dulci aduc sunetele? Vibrații plăcute pe timpan. Sunetul e ubicuu, vine prin subliminal, nu pe jos, gâfâind. Se aude de aproape. Criza culturii este o criză a limbajului.

Carmen Caragiu (1965-2015)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu