Vis

Am visat o creatură de fier plimbându-se pe cer, ca un geamantan care avea un mâner. Aluneca pe cer. În aceeași clipă, am văzut chipul unei păsări speriate. Era un contrast total între privirea caldă a păsării și acel diavol tehnic care înainta pe boltă. Era ca un tăiș! Și sub acest tăiș stătea natura fără apărare. Câtă nevoie era în acel moment de om, de omul bun, tată al făpturii! Să fim buni cu acești micuți, n-avem voie să-i lăsăm!

Carmen Caragiu (1965-2015)