Știința materiei-mecanism versus știința vieții, ca știință fundamentală

Referința: Ion Papuc, „Dumnezeu în matematici și în metafizică”, revista Convorbiri literare, 6 septembrie. Articolul merge la țintă: diferența dintre sistemul lui Descartes și cel al lui Leibniz este esențială atât pentru istoria, cât și pentru prezentul gândirii, indiferent dacă e vorba de științele spiritului sau ale naturii. Sunt două paradigme fundamentale, opuse între ele. Prima admite știința materiei-mecanism ca știință fundamentală. A doua, postulează știința vieții ca știință fundamentală, iar când vorbim de fundamental o facem aici în sens epistemologic pur, vizând fundamentele elementare. Dacă ontologia lui Leibniz e uimitor de relevantă pentru monadologia actuală, totuși sunt necesare unele corecții ale sistemului lui privitoare la devenirea lumii, la explicația mai aprofundată a fenomenului morții, legat de cădere etc. În afară de acestea, Leibniz rămâne cea mai fecundă minte din istoria filozofiei, nu în ultimul rând pentru că a văzut legătura dintre misterioasa viață a elementelor și secretele matematicilor neconvenționale.

Carmen Caragiu (1965-2015), 2 Septembrie 2013